Tema: Democratizarea vieţii publice


 

Perioada de implementare a practicii

august 2006  

Descrierea problemei

Istoria parteneriatului APL-ONG a început acum patru ani. La început a fost o simplă cooperare a societăţii civile cu administraţia publică locală, dar treptat a căpătat formele unui parteneriat de lungă durată. La Găleşti sunt înregistrate mai multe ONG-uri: Terra-HS, Asociaţia pentru Promovarea Tineretului Găleşti, Asociaţia Consumatorilor de Apă etc. Mai mult ca atît - aici îşi are sediul Alianţa ONG-lor Rurale din RM - organizaţie naţională cu mai mult de o sută membri din mai multe colţuri ale RM.

- Care este problema pe care aţi intenţionat s-o soluţionaţi prin intermediul acestei practici?

Problema aprovizionării cu apă în mod centralizat, din păcate, este una deosebită pentru RM. În marea lor majoritate localităţile rurale au numai nişte fîntîni, în care lipsa calitatăţii apei provoacă o sumedenie de boli, indiferent de vîrstă sau loc în societate. În ansamblu pe glob apa potabilă calitativă treptat dispare. Cu atît mai mult trebuiesc protejate resursele de apă existente.

Noi am început de la amenajarea unei fîntîni publice la întrarea în comună (o imagine a fost amplasată de lucrătorii Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale pe un calendar-2007) şi pe parcursul următorilor ani vom amenaja şi alte resurse de apă.

- Când a apărut problema şi ce a cauzat apariţia ei?

Problema protecţiei resurselor acvatice are sute de ani şi una din cauzele apariţiei e lipsa de cultură generală a populaţiei. Şi a culturii ecologice în special.

- Câte persoane au fost afectate de această problemă?

Numai la şcoala din localitate peste 100 elevi s-au îmbolnăvit de hepatita A.

- Ce consecinţe ar fi avut problema pentru comunitate dacă nu ar fi fost soluţionată prin implementarea acestei practici

Noi cazuri de îmbolnăviri în rîndurile populaţiei; mai mulţi duşmani ai naturii etc.

Nu întîmplător în anul trecut s-au amenajat fîntîni şi la nivel de Guvern. Fiecare ministru în satul său de baştină a fost obligat să amenajeze cîte o fîntînă publică. E încă o dovadă a faptului că statul nu dispune de mijloacele financiare necesare pentru a aproviziona cu apă localităţile rurale (deşi există o sumedenie de Programe statale - fără suport financiar). Şi totul rămîne pe fîntînile publice, pentru care la fel nu sunt mijloace financiare pentru a le menţine în ordine.

 

Descrierea practicii

- Când aţi iniţiat realizarea acestei practici?

Doi ani în urmă cînd am aprobat un Program de Mediu pentru comuna Găleşti (amenajarea fîntînii nominalizate este numai o parte al acestui Program). Am mai deschis o gunoişte autorizată; sunt pregătite documentele necesare pentru plantarea şi amenajarea unui parc etc.

- Cine sunt beneficiarii şi care este numărul lor?

Toţi locuitorii (peste 3.000) comunei Găleşti şi cei care în fiece zi vizitează localitatea, fîntîna fiind situată la întrarea în comună.

- Descrieţi activităţile realizate în cadrul practicii:

În primul rînd am obţinut un grant de la Fondul Ecologic Naţional - 50.000 lei. În al doilea rînd am implicat marea majoritate a populaţiei din sat: muncă de voluntariat nu numai la amenajarea fîntînii, dar şi a teritoriului vecin; s-au evidenţiat în special tinerii, reprezentanţii cărora au avut fericita posibilitate să participe la lucrările Parlamentului 7 European al Tinerilor pentru Apă (7-11 octombrie 2006, Vadul lui Vodă). A fost implicată inclusiv şi biserica.

- Indicaţi actorii care au participat la planificarea şi realizarea practicii (ex.: ONG-uri , agenţi economici, mass-media etc.)?

ONG Terra-HS (e unicul caz în RM cînd un ONG a amenajat o fîntînă într-un mod deosebit şi cu mijloace financiare considerabile, implicînd agenţii economci, mass-media locală - publicaţia "Adevărul", editată de ONG Terra-1530). Partenerul nostru principal a fost primăria Găleşti.

- Ce probleme neaşteptate aţi întâlnit în procesul de realizare a practicii? Cum le-aţi soluţionat?

Nu am izbutit să implicăm şi găleştenii plecaţi la lucru peste hotare sau în alte localităţi ale RM. Am avut observaţii din partea lor, dar o să-i invităm să participe la alte proiecte. De exemplu, plantarea şi amenajarea parcului, care va lua start în luna mai curent.

A fost o dovadă a faptului că în comun e mult mai uşor de soluţionat problemele. Mai ales cînd sunt implicaţi toţi actorii comunitari din localitate. Şi în special tinerii. Primăria s-a convins că poate miza pe sprijinul sectorului asociativ nu numai la identificarea unor programe de finanţare, dar şi la realizarea unor proiecte concrete.

 

Rezultatele practicii

Schimbări cantitative:

§ A fost amenajată prima fîntînă publică - la nivel naţional. Nu întîmplător multe primării sunt interesate de experienţa noastră.

• Exemplul este urmat şi mai departe - în prezent în centrul comunei localnicii amenajează o cişmea.
• A demarat procesul paşaportizării fîntînilor publice.
• Pentru prima oară în istoria localităţii s-a lucrat în comun: ONG-APL-agenţi economici-şcoală-biserică.

Schimbări calitative:

§ Localitatea are o imagine mai bună - acum se pregăteşte un web site, iar fîntîna amenajată a devenit sigla localităţii. Şi avem mai mulţi prieteni ai naturii.

 

Implicaţii financiare

Bugetul APL:

§ 10.000 lei

Contribuţia comunităţii:

§ 20.000 lei

Cofinanţări:

§ Fondul Ecologic Naţional 50.000 lei

Alte contribuţii:

§ Munca de voluntariat a tineretului din Găleşti.

 

Elemente inovatoare

Fiindcă este un rezultat al parteneriatului ONG-APL-agenţi economici-şcoală-biserică.

- Prin ce poate fi folositoare această experienţă altor autorităţi locale din Moldova?

ONG Terra-HS va obţine Certificatul de Utilitate Publică şi o să acorde servicii contra plată. Noi am avut nevoie de foarte mult timp pentru a identifica organizaţiile, care se ocupă de construcţia utilajului special pentru amenajarea fîntînilor - după 2 săptămîni de căutări şi deplasări prin republică am identificat la Peresecina, Orhei. De acum înainte noi avem specialiştii noştri.

 

Diseminarea experienţei

Da, prin intermediul publicaţiei "Adevărul", editată de ONG Terra-1530.