Tema: Participare şi parteneriate comunitare


 

Perioada de implementare a practicii

vara anului 2006 - primăvara anului 2008  

Sumarul practicii

Am pornit de la ideea că : „copiii se nasc să trăiască în familie şi în comunitate", nu în zadar se zice: „Pe pământul mare un copil e o floare", dar ca această floare să crească are nevoie de grija şi dragostea părintească. Pentru că copilul de azi este viitorul de mâine.

De aceea ne-am propus să fim alături de copiii comunităţii noastre, să-i ajutăm în dezvoltarea abilităţilor psiho - sociale (încredere în sine, exprimarea în grup, siguranţa, autoconştientizare, iniţiativă, etc.).

 

Descrierea problemei

Care este problema pa care intenţionaţi s-o soluţionaţi prin intermediul acestei practici?

Zis-a cineva că „copilul se simte bine alături de părinţi. El are nevoie să crească în familie, să descopere lumea împreună cu părinţii."

Însă, de obicei în familiile numeroase sau mai puţin asigurate în procesul de educare a copiilor apar multe dificultăţi, ceea ce a dus şi duce la lipsa unei comunicări între copii şi părinţi, neglijenţa din partea părinţilor, adică lipsa asigurării unui spaţiu de siguranţă pentru copil. Toate acestea fac ca copilul să se izoleze de comunitate. În acest scop ne-am propus împreună cu fundaţia Therre des hommes, să-i ajutăm pe aceşti copii se să reintegreze în societate şi să stabilească un contact cu părinţii.

Când a apărut problema şi ce a cauzat apariţia ei?

Problema a apărut prin anul 2005, când instituţia de învăţământ a sesizat că numărul copiilor care abandonează lecţiile s-a majorat şi toate din cauza că părinţii nu-şi dau interesul în educaţia copilului.

Câte persoane au fost afectate de această problemă?

De această problemă a fost afectată întreaga comunitate, mai ales instituţia de învăţământ Liceul „N. Bălcescu". Astfel, la început au fost implicaţi doar în jur de 5 copii, care fac parte din familii numeroase sau social - vulnerabile, între 12 - 14 ani, iar mai târziu numărul acestora se majora pe an ce trece cu 2-3 copii. În prezent numărul copiilor care abandonează şcoala s-a înmulţit ≈ de 4 ori, ceea ce a fost un semn de alarmă pentru autorităţile locale şi comunitate. Astfel avem în jur de 50 de copii afectaţi de această problemă, de aici reiese că este afectată întreaga localitate.Ce consecinţe ar fi avut problema pentru comunitate dacă nu ar fi fost soluţionată prin implementarea acestei practici ?

  Dacă nu ar fi implementată această practică, rezolvarea acestei probleme ar fi mult mai anevoiasă, ceea ce ar influenţa negativ asupra locuitorilor comunităţii şi asupra realizării programului de dezvoltare socio - economică, elaborat de autoritatea publică locală. Dar în primul rând ar fi avut un impact negativ în procesul de creare şi dezvoltare a personalităţii copilului, adică este o pierdere pe plan educaţional şi moral - spiritual. În ceea ce priveşte impactul asupra  comunităţii, aceşti copii atrag de obicei după ei  şi alţi copii, ceea ce este alarmant pentru locuitorii comunităţii.

 

Descrierea practicii

Beneficiari:

Beneficiarii proiectului sunt copii din familiile social - vulnerabile. Astfel de proiect au beneficiat în vara anului 2005 - 15 copii, vara anului 2006 - 22 copii, anul 2007 - 26 copii, dar este de menţionat că beneficiari este însăşi familia, pentru că scopul este menţinerea familie ca nucleu a societăţii.

După care programul şi-a modificat direcţiile de dezvoltare, astfel pentru început au fost implicaţi 12 copii şi familiile acestora.

Activităţile realizate în cadrul practicii:

Iniţial am depistat, am selectat şi am creat grupul de beneficiari, împreună cu comisia pentru protecţia drepturilor copiilor din cadrul primăriei şi împreună cu instituţiile de învăţământ din localitate. Autoritatea locală împreună cu personalul încadrat au decis asupra localului, unde se vor desfăşura activităţile. Autoritatea locală şi-a luat angajamentul de a asigura cu iluminare şi încălzire,  precum şi achitarea acestor servicii din bugetul local.

Astfel în vara anului 2007 proiectul se limita la desfăşurarea unor activităţi manuale şi fizice, asemănătoare cu cele de la şcoală.

Din 2008 autoritatea locală şi-a luat angajamentul să continue practica anterioară, numai că activităţile se axează mai mult pe joc ca modalitate de dezvoltare şi promovare la copii a încrederii, abilităţilor de exprimare, cooperare şi totodată stabilirea relaţiilor părinţi - copii, pentru că concomitent cu activităţile ce se desfăşurau cu copii, sunt desfăşurate la fel şi cu părinţii, unde se foloseşte aceeaşi modalitate de organizare (jocul), cu scopul de a ameliorarea relaţia părinţi - copii şi a-i face pe aceştia să înţeleagă necesităţile şi existenţa copilului.

O altă contribuţie a APL-ului a fost salarizarea personalului inclus în activităţile de realizare a practicii date.

Actorii care au participat la planificarea şi realizarea practicii?

În procesul de aplicare a acestei practici au contribuit atât autorităţile locale, ca instituţie de stat, pe cât şi Fundaţia Elveţiană „Therre des hommes", care ne-a fost alături atât din punct de vedere financiar cât şi în ceea ce priveşte instruirea personalului încadrat în realizarea proiectului. Au fost încadraţi şi agenţi economici: „SRL Rogob" din teritoriu care şi-au manifestat dorinţa de a participa la realizarea proiectului, asigurînd cu alimentaţie copiii antrenaţi în activităţi. Ca colaboratori au fost şi instituţiile de învăţământ din teritoriu, Centrul de Sănătate, şi nu în ultimul rând membrii colectivităţii locale, mai ales din rândurile tinerilor.

Probleme neaşteptate întâlnite în procesul de realizare a practicii? Cum le-aţi soluţionat?

Datorită dominării barierelor psihologice ale părinţilor era greu de comunicat cu ei, ceea ce a provocat să existe şi o dificultate în comunicarea cu copiii. Dar, datorită profesionalismului persoanelor care au fost instruite, problema s-a ameliorat.

O altă problemă a fost că copiii fiind influenţaţi de părinţi şi fiindu-le ruşine de situaţia pe care o au acasă nu frecventau regulat activităţile, le era frică de părinţi. Astfel, am încercat să le arătăm că sunt buni aşa cum sunt, ceea ce dus la dezvoltarea unei încrederi între membrii grupului de copii şi ceilalţi participanţi ai proiectului.

 

Rezultatele practicii

Cantitative:

Dacă e să ne referim la rezultatele cantitative putem menţiona că familiile copiilor care au participat la activităţile din vara anului 2005 - 2007, au beneficiat de ajutor material, în total în valoare de 10.000 lei.

Calitative: 

În ceea ce priveşte rezultatele la nivel calitativ s-a văzut unele schimbări în comportamentul copiilor şi a relaţiilor pe care o au aceştea cu părinţii. Astfel, unii părinţi şi-au schimbat atitudinea faşă de copil, nu mai fac abuz de alcool, şi atrage o deosebită atenţie în educaţia copilului. Astfel o avem ca exemplu pe Tatiana  Hîncu, Untu Ion, Ana Guzun.

 

Implicaţiile financiare

Bugetul APL:

Din anul 2005 până în 2007, autoritate publică locală a acordat ajutor în valoare de ≈ 10.000 lei. Totodată a contribuit la achitarea serviciilor de întreţinere a localului cu ≈ 300 lei pe lună, plus asigurînd remunerarea personalului încadrat cu cîte 350 lei lunar fiecare membru.

Cofinanţatori:

Organizaţia Terre des hommes - au alocat cu 15.000 lei, şi au contribuit la instruirea personalului.

Contribuţia comunităţii:

Din partea sătenilor s-au acordat ajutoare materiale (umanitare) pentru copiii din familiile participante. Agentul economic „SRL Rogob" a alocat 3000 lei pentru asigurarea cu hrană a copiilor participanţi la proiect.

 

Elementele inovatoare

Am reuşit să ajungem la careva rezultate numai datorită scopului bine determinat şi voinţei personalului încadrat, cât şi a modalităţii netradiţionale (jocul) de organizare a acestor activităţi.

  - Prin ce poate fi folositoare această experienţă altor autorităţi locale din Moldova?

Vrem să credem că astfel am trezit activismul şi interesul locuitorilor din comunitate, receptivitatea acestora la tot ce se întâmplă. Astfel s-a realizat o puternică legătură de colaborare între APL şi comunitate.

 

Lecţiile învăţate

De fapt din orice activitate avem ceva de învăţat. În ceea ce priveşte proiectul am învăţat  că transparenţa a fost factorul cheie, ceea ce a dus la obţinerea încrederea populaţiei în autorităţi. Astfel, comunitatea a dat de înţeles că este gata să fie alături la rezolvarea oricărei probleme, pentru că de unul singur nu se reuşeşte.
 

Diseminarea experienţei

Această experienţă a fost transmisă şi altor comunităţi prin intermediul organizaţiei Terre des hommes, care ne-au asistat la fiecare activitate.

Suntem de acord să împărtăşim această experienţă cu toţi care sunt interesaţi de a aplica această practică prin oferirea de fotografii, metode aplicate, planuri elaborate pentru fiecare activitate, cît şi personal de a se convinge, venind şi studiind sala de lucru.