Tema: Servicii Publice
Situaţia iniţială
S. Pereni face parte din com. Paşcani. Mai mult de 100 familii din partea de sud a satului Pereni, mai ales cei care îşi au casele pe costişa „Valea Seacă", nu aveau apă. Săpau fântâni până la 30 m adâncime fără a găsi vreun izvor. Oamenii erau nevoiţi să aducă apă potabilă de la o distanţă de 1, 2 şi chiar 3 km. Au fost multe încercări de a construi un apeduct pentru această localitate, însă din cauza declinului economic, lipsei resurselor financiare şi sărăciei populaţiei, aceste încercări au eşuat.
Modalitatea de acţiune
În anul 2002 a fost încheiat un acord de colaborare între APL şi Direcţia Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare (DDC) care prevedea finanţarea unei părţi a lucrărilor de construcţie a apeductului.
Institutul de Proiectare (IPROCOM) din Chişinău a elaborat proiectul pentru construcţia apeductului, cu devizul de cheltuieli 750 mii lei.
O parte din viitorii consumatori de apă au participat la lucrările atelierului de lucru în cadrul căruia a fost elaborat Planul strategic de dezvoltare socio-economică al comunei Paşcani.
Pentru soluţionarea problemei s-a considerat necesară crearea unei organizaţii obşteşti, care ar încheia un contract de concesiune cu primăria pentru exploatarea sistemului de apă. În iulie 2003, a fost convocată adunarea generală a consumatorilor de apă din satul Pereni, în cadrul căreia a fost constituit comitetul de conducere, a fost ales preşedintele asociaţiei şi comisia de revizie, a fost elaborat şi aprobat Statutul acestei noi organizaţii.
Implementarea acestui proiect a necesitat 12 luni.
Elementele specifice
- Susţinerea financiară a Direcţiei Elveţiene de Dezvoltare şi Cooperare şi a USAID.
- Darea sistemului de aprovizionare cu apă în concesie asociaţiei „Şipoţel".
Rezultate
Proiectul a costat 750 mii lei.
- La apeduct au fost conectate 96% din gospodăriile de pe costişa „Valea Seacă".
- Circa 500 de săteni şi şcoala (250 elevi) sunt asiguraţi în permanenţă cu apă potabilă.
Lecţii învăţate
Autorităţile publice au înţeles că pentru ca populaţia să conştientizeze necesitatea implicării în soluţionarea problemelor locale sunt necesare diverse activităţi informativ-educaţionale, cum ar fi: audierile publice, mese rotunde, asocierea cetăţenilor în organizaţii obşteşti etc.




