• Descrierea rundei
• Teme
• Criterii
• Premii acordate
• Finanţatori
• Formular de participare

Modernizarea managementului public local

Administrarea, din perspectiva autorităţilor publice locale, înseamnă mai mult decât management. Persoanele cu atribuţii în acest domeniu participă la procesul decizional înainte chiar de proiectarea unui proces administrativ, iar munca lor continuă şi după ce acest proces s-a încheiat. Ele identifică acele nevoi ale mediului care sunt necesare şi prioritare, participă la elaborarea strategiei administrării, la identificarea gamei de servicii publice, la evaluarea costului demersului administrativ şi asigurarea fondurilor, la analiza gradului de co-participare a cetăţenilor ce îşi satisfac cerinţele prin actul administrativ şi încearcă să contribuie la îmbunătăţirea procesului şi a performanţelor.

Exemple de indicatori pe care autorităţile publice locale ar putea să-i folosească pentru descrierea bunei lor practici:

• Funcţionari publici şi aleşi locali instruiţi şi informaţi
• Standarde înalte de activitate a APL
• calitatea procesului decizional
• Sistemul managementului de performanţă
• Servicii publice noi
• Utilizarea eficientă a tehnologiilor informaţionale moderne
• Grad sporit de respectare a eticii publice
• Regulamente, proceduri interne noi sau îmbunătăţite
• Menţinerea permanentă a relaţiilor cu populaţia

Transparenţă şi etică publică

Încrederea publică este unul din pilonii de bază ai democraţiei moderne. Fără încrederea masivă în integritatea celor care îi reprezintă şi a celor care prestează servicii publice din partea alegătorilor, instituţiile democratice vor eşua. Economiile de piaţă nu pot prospera atunci cînd autorităţile publice susţin concurenţa neloaială. Puterea nu poate fi delegată în mod eficient autorităţilor publice locale dacă acestea activează doar în interese proprii. În final, democraţia va eşua în societăţile în care nu sunt menţinute standarde rezonabile unui comportament etic în toate domeniile vieţii publice; ca rezultat, populaţia va deveni mai vulnerabilă şi mai săracă.

Bunele practici la acest capitol se referă la promovarea următoarele caracteristici, în cadrul şi de către APL: transparenţă, eficienţă, integritate, deschidere, spirit de dialog, responsabilitate /raportare, respectare a legii, acceptare a diversităţii şi pluralismului. În toate acestea sunt incluse practici pentru beneficiul grupurilor sărace şi marginalizate.

Exemple de indicatori pe care autorităţile publice locale ar putea să-i folosească pentru descrierea bunei lor practici:

• Transparenţa sporită a activităţii administraţiei publice locale
• Accesul mai eficient al populaţiei la informaţie
• Grad sporit de respectare a eticii publice
• Menţinerea permanentă a relaţiilor cu populaţia
• Implementarea cu succes prevederilor art. 17 al Legii cu privire la administraţia    publică locală

Participare şi parteneriate comunitare

Participarea cetăţenească este un element esenţial al bunei guvernări şi al dezvoltării locale. Implicarea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor şi în acordarea serviciilor contribuie la o guvernare locală mai bună, deoarece autorităţile se vor axa în acest caz pe satisfacerea nevoilor acestora, iar cetăţenii vor avea un sentiment de apartenenţă la comunitate. Autorităţile publice locale care pot demonstra că au înţeles şi au aplicat aceste principii în activităţile lor sunt invitate să prezinte bunele lor practici la tema Participării Cetăţeneşti. La această temă se referă practici dintre cele mai variate, începând cu activităţi de informare şi consultare a cetăţenilor ori organizaţiilor până la implicarea lor în aşa mecanisme ca comitete cetăţeneşti cărora le sunt delegate resurse şi instrumente de luare a deciziilor. Practicile care se referă la această temă pot descrie, de exemplu, activităţi reuşite de comunicare a autorităţilor publice locale şi implicarea mass-media, parteneriatul între diferite organizaţii, instituţii care prin grupurile de iniţiativă, coaliţiile, alianţele şi reţele sociale create aduc un plus de transparenţă şi accesibilitate mecanismului guvernării, fie că este vorba de nivelul local sau naţional etc.

Exemple de indicatori pe care autorităţile publice locale ar putea să-i folosească pentru descrierea bunei lor practici:

• Mecanisme de dezvoltare şi facilitare a participării cetăţeneşti
• Instrumente de informare a cetăţenilor despre drepturile lor şi în ce mod se pot implica
• Campanii de informare a cetăţenilor asupra unor probleme de interes comun
• Cercetarea opiniei cetăţenilor despre problemele locale de interes comun
• Parteneriate cu business-ul local şi organizaţiile societăţii civile etc
• Cooperarea mai bună cu şi între societatea civilă (ONG, biserica, sindicate etc.)
• Implicarea mai largă a populaţiei în procesul decizional
• Procesul mai avansat de consultare a cetăţenilor
• Rezultate vizibile în domeniile pe care cetăţenii le consideră prioritare