Calitatea vieţii cetăţenilor depinde de implicarea acestora în viaţa comunităţii, dar, în egală măsură, şi de calitatea guvernării locale.

Iată de ce, Consiliul Europei susţine tranşant procesul de modernizare a guvernării locale din ţările Europei de Est, inclusiv prin programe de bunelor practici ale autorităţilor publice locale pe care le-a iniţiat în asemenea ţări ca Albania, Croatia, Serbia şi Montenegro, Bosnia şi Herzegovina, Rusia, dar şi Ukraina. .

În Republica Moldova, un asemenea Program a fost lansat pentru prima dată în 2003 de către Proiectul USAID „Reforma Autorităţilor Publice Locale", în cooperare cu Guvernul Republicii Moldova şi asociaţiile primarilor. Ulterior acesta a evoluat într-un Program naţional vast, devenit şi foarte popular printre autorităţile locale autohtone, finanţat de către Programul Comun al Consiliului Europei şi al Comisiei Europene pentru Moldova şi impelemntat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) "Viitorul". Din Grupul Coordonator, responsabil de monitorizarea programului, fac parte reprezentanţi ai Consiliului Europei, Guvernului Republicii Moldova, primari, asociaţiile de primari, ONG-uri şi finanţatori. Programul Bunelor Practici ale autorităţilor publice locale din Moldova presupune dezvoltarea şi propagarea unor experienţe, oportunităţi şi abilităţi de guvernare inedite la nivel local, cu impact deosebit în viaţa comunităţii.

Ba mai mult, Programul este prin excelenţă instructiv. Datorită accesibilităţii şi deschiderii lui, bunele practici se constituie într-o adevărată şcoală a bunei guvernări locale.

Programul Bunelor Practici ale APL pentru anii 2005-2006 a fost remarcabil în acest sens, 62 de localităţi aplicând 78 de oferte de participare.

Unele localităţi au aplicat câte două practici (oraşele Sângerei, Comrat, Bălţi, Ialoveni; s. Bălăsineşti (Briceni), s. Paşcani (Hânceşti), s. Pogăneşti (Hânceşti), s. Verejeni (Teleneşti). Trei practici pentru fiecare dintre cele trei teme a prezentat primăria oraşului Ceadâr-Lunga, iar oraşul Ungheni - 7 practici, toate la tema dezvoltării socio-economice locale durabile.

De altfel, durabilitatea a constituit unul din criteriile condiţiile principale de evaluare. Pe lângă aceasta, s-au mai condiţionat următoarele: o practică de succes trebuie să aibă costuri reduse şi să demonstreze folosirea eficientă a resurselor locale şi a resurselor din exterior; să fie verificabilă şi bine documentată; să poată fi aplicată în alte localităţi ale ţării; să demonstreze o abordare nouă a problemei; administraţia publică locală să se arate dispusă de a-şi transmite experienţa altor localităţi.

În plus, administraţia publică locală urma să-şi dovedească iniţiativa realizării, iar practicile aplicate să fi fost de „ultimă oră", adică implementate pe parcursul anilor 2004 sau 2005.

Programul Bunelor Practici ale APL pentru anii 2005-2006 s-a desfăşurat în trei direcţii.

Cel mai mare interes au trezit temele „dezvoltarea socio-economică locală", la care au fost depuse 34 aplicaţii şi „participarea cetăţenească" - 31 aplicaţii. Celelalte aplicaţii, în număr de 13, au subscris la tema „gestionarea finanţelor publice locale".

Analizate independent de temele la care au fost depuse, practicile au abordat următoarele subiecte:

- Crearea şi gestionarea centrelor comunitare

- Aprovizionarea cu apă a localităţii

- Gazificarea totală sau parţială

- Reparaţia totală sau parţială a drumului

- Renovarea sau redeschiderea şcolii locale, a liceului, grădiniţei, bibliotecii

- Rezolvarea problemelor de mediu

- Modalităţi de implicare a cetăţenilor în soluţionarea problemelor comunitare

- Crearea parteneriatelor locale

- Modalităţi de creştere a fondurilor extrabugetare

- Eliberarea autorizaţiilor în cadrul Ghişeului Unic

- Renovarea parcurilor, construirea monumentelor eroilor naţionali

- Folosirea tehnologiilor informaţionale în activitatea APL

- Diferite modalităţi de informare a comunităţii despre activităţile primăriei

În urma vizitelor de evaluare realizate de membrii Panelului Selectiv şi a dezbaterilor cu participarea tuturor actorilor implicaţi în Program, 7 primării din ţară au fost desemnate ca deţinătoare ale celor mai bune practici, iar altele 8 primării menţionate pentru practicile sale de succes.

Au fost desemnate cu menţiuni următoarele localităţi: s. Congaz (Comrat), s. Cetireni (Ungheni), or. Ciadar Lunga, s. Zberoaia (Nisporeni), s. Nicolăieuca (Orhei), or. Ialoveni, or. Bălţi, com. Budeşti (mun. Chişinău).

CÂŞTIGĂTORII:

Practica: Înălţarea Monumentului Închinat Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt

Denumirea localităţii:Nisporeni

Populaţia: 12133 locuitori

Numărul de angajaţi în primărie: 17 persoane

Tema: Participare cetăţenească

SUMAR:

Înălţarea monumentului închinat domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost o acţiune spirituală, care a făcut posibilă soluţionarea mai multor probleme: politice, sociale, etice, dar şi de amenajare a teritoriului şi de urbanism.

Multiple activităţi de colectare a donaţiilor şi de unificare ale eforturilor Consiliului orăşenesc, Consiliului raional şi societăţii civile au consolidat comunitatea.

Sculptura a fost lucrată chiar în centrul oraşului, transformat astfel în atelier, maestrul Tudor Cataraga creând în ochii oamenilor, care veneau zilnic să vadă rezultatul contribuţiei lor. Astfel, practica respectivă confirmă faptul, că informarea permanentă, consultarea populaţiei şi transparenţa activităţii autorităţilor publice locale sunt factori decisivi în mobilizarea cetăţenilor la soluţionarea problemelor locale.

FINANŢARE:

Costul total, de 600 mii lei, a fost acoperit cu suportul Consiliului orăşenesc, Consiliului Raional şi a donaţiilor cetăţenilor. Dintre acestea, circa 50 mii lei fuseseră colectate în cadrul Radiomaratonului organizat de Postul de radio „Vocea Basarabiei" din Nisporeni.

REZULTATE:

Oraşul s-a ales cu un veritabil monument de istorie şi cultură, iar cetăţenii - cu experienţa unei iniţiative civice valoroase.

*****

Practica: Dezvoltarea comunitară a com. Chişcăreni - produsul unei conlucrări fructuase dintre APL, ONG şi alţi actori comunitari

Denumirea localităţii: Chişcăreni, r-nul Sângerei

Populaţia: 6500 locuitori

Numărul de angajaţi în primărie: 10 persoane

Tema: Participare cetăţenească

SUMAR:

Practica comunei Chişcăreni denotă faptul că unirea eforturilor APL, agenţilor economici, instituţiilor publice, asociaţiilor obşteşti, religioase şi ale altor actori multiplică eforturile în soluţionarea problemelor comune. Datorită implicării tuturor actorilor locali a fost posibilă reparaţia sistemului de apă, a şcolii, construcţia unui sistem de încălzire bazat pe energie renovabilă din deşeuri agricole, construcţia unui segment de drum, plantarea unui parc, crearea terenurilor de sport. Au mai fost fondate un centru comunitar de acces la informaţie, o şcoală multimedia pe lângă biblioteca publică, un centru comunitar pentru părinţi şi copii şi un centru psiho-pedagogic la grădiniţă.

FINANŢARE:

Fiecare proiect, indiferent de organizaţia care l-a înaintat, s-a bucurat de contribuţia primăriei. Aceasta, nu neapărat în bani, dar şi prin oferirea spaţiului, achitarea consumului de energie electrică, termică, a serviciilor telefonice. În total, contribuţia APL la proiectele implementate în 2004-2005 este estimată la 146 mii lei.

REZULTATE:

S-a îmbunătăţit calitatea vieţii locuitorilor din comunitatea Chişcăreni. Cetăţenii sunt informaţi, implicaţi prin contribuţii băneşti şi muncă voluntară în implementarea diferitelor proiecte comunitare.

*****

Practica: Campania de conştientizare „Apa - sinonimul sănătăţii"

Denumirea localităţii:Verejeni, r-nul Teleneşti

Populaţia: 3264 locuitori

Numărul de angajaţi în primărie: 10 persoane

Tema aplicaţiei: Participare cetăţenească

SUMAR:

Practica ţine de desfăşurarea unei campanii de informare în comunitate privind calitatea apei.

În perioada desfăşurării campaniei a fost efectuat un test al calităţii apei din fiecare fântână, elaborat ghidul de menţinere şi exploatare a fântânilor, organizat concursul pentru cea mai amenajată fântână şi sondă, a fost salubrizat râul Ciuluc pe o distanţă de 2 km. Deosebit de important e că oamenii au înţeles pericolele ecologice şi chiar au schimbat amplasarea coteţelor pentru animale spre a nu contamina apa din fântâni cu deşeuri organice.

Practica comunei Verejeni este un exemplu de canalizare a eforturilor APL şi ONG în vederea educaţiei ecologice a populaţiei şi de schimbare a atitudinii lor faţă de propria sănătate.

FINANŢARE:

Fondul Ecologic Naţional, PNUD, APL şi populaţia.

REZULTATE:

Aprovizionarea cu apă potabilă de calitate a populaţiei satului Verejeni în raport de 90 %;

Asigurarea unui regim optim de lucru a bucătăriei, ospătăriei şi cazangeriei şcolii prin crearea condiţiilor sanitaro-igienice;

Sesizarea opiniei publice despre oportunităţile de soluţionare a problemelor locale;

Consolidarea capacităţii ONG în implementarea proiectelor comunitare;

Conştientizarea necesităţii cooptării forţelor sectorului asociativ, ale APL şi ale comunităţii în soluţionarea problemelor.

*****

Practica: Aprovizionarea cu apă potabilă

Denumirea localităţii: Răzeni, r-nul Ialoveni

Populaţia: 7950 locuitori

Numărul de angajaţi în primărie: 24 persoane

Tema: Dezvoltare socio - economică locală durabilă

SUMAR:

Asigurarea insuficientă cu apă potabilă este o realitate pe care o putem surprinde în mai multe localităţi ale ţării. La Răzeni autorităţile publice locale au reuşit să organizeze conectarea, contorizarea şi aprovizionarea neîntreruptă cu apă a peste 90% din gospodării şi a tuturor organizaţiilor bugetare din localitate. Pentru asigurarea durabilităţii şi menţinerea apeductului în stare bună primăria Răzeni a înfiinţat o întreprindere comunală creând totodată 5 locuri noi de muncă.

FINANŢARE:

Ministerul Ecologiei, PRAPL USAID, Organizaţia de caritate din Germania „PRO Humanitate", agenţii economici din teritoriu, populaţia. Cost total: 1,23 mln. lei., dintre care 585 mii lei - contribuţia populaţiei.

REZULTATE:

1052 de gospodării aprovizionate cu apă potabilă, instalarea a 30,197 km. de apeduct, diminuarea cazurilor de îmbolnăvire cu hepatită şi alte boli infecţioase

***

Practica: Crearea serviciilor de asistenţă socială pentru grupurile vulnerabile - Centrul de Reabilitare şi Integrare Socială "Speranţa"

Denumirea localităţii: ZORILE, r-nul Orhei

Populaţia: 1027 locuitori

Numărul de angajaţi în primărie: 6 persoane

Tema: Dezvoltare socio-economică locală durabilă

SUMAR:

Satul Zorile, ca şi multe alte localităţi din Moldova, se confruntă cu un şir de probleme de ordin social. Pentru soluţionarea unora dintre acestea, a fost deschis Centrul de Reabilitare şi Integrare Socială „Speranţa" din satul Zorile. Este un exemplu de cum pot fi dezvoltate servicii de asistenţă socială pentru grupurile vulnerabile, la nivel de comunitate: integrarea bătrânilor singuratici, a invalizilor şi a tinerilor în situaţii de risc. Centrul acordă zilnic servicii de alimentare, asistenţă socială şi medicală, servicii comunitare gratuite (spălat, băit), informare şi documentare, consiliere şi educare nonformală.

FINANŢARE:

Fondul de Investiţii Sociale din Moldova, Consiliul Raional Orhei, Fundaţia Soros-Moldova, Reprezentanţa UNICEF Moldova, Secţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Orhei, agenţii economici din teritoriu.

REZULTATE:

Reducerea numărului tinerilor în situaţie de risc (până la 70%), îmbunătăţirea stării sănătăţii şi a condiţiilor de viaţă a vârstnicilor (până la 30%), oferirea serviciilor de asistenţă şi reabilitare socială, creşterea credibilităţii populaţiei faţă de administraţia publică locală şi sectorul asociativ, fapt ce conferă continuitate proiectelor de dezvoltare socială.

***

Practica: Prestarea serviciilor zoo-veterinare - sursă sigură de informare şi consultare a deţinătorilor de animale

Denumirea localităţii: satul Selemeţ, r-nul Cimişlia

Populaţia: 4450 locuitori

Numărul de angajaţi în primărie: 11 persoane

Tema: Dezvoltare socio - economică locală durabilă

SUMAR:

Serviciile prestate prin consultanţă şi informare se referă la respectarea normelor şi tehnologiilor moderne de creştere şi hrănire a animalelor şi păsărilor, tratarea şi acordarea primului ajutor medico - veterinar, însămânţarea artificială a animalelor mari cornute. Iniţiativa a fost susţinută de Direcţia agricolă Cimişlia şi agenţii economici din localitate.

FINANŢARE:

Pentru realizarea acestui program nu s-au făcut investiţii financiare. Toate lucrările, dotaţiile au fost voluntare şi gratuite. Primăria satului a oferit 3 birouri şi o sală spaţioasă, mobilier pentru organizarea seminarelor informative. Direcţia agricolă Cimişlia a participat activ prin dotarea centrului cu aparatura necesară însămânţării artificiale a animalelor mari cornute şi cu literatură ştiinţifică.

REZULTATE:

După deschiderea centrului de asistenţă zoo - veterinară s-a îmbunătăţit considerabil situaţia epizootică din zonă. Veniturile populaţiei, respectiv, au crescut şi ele. Beneficiari ai acestui centru sunt nu numai deţinătorii de animale din Selemet, dar şi locuitorii satelor vecine: Satul Nou, Suric şi Mihailovca.

****

Practica: „Activitatea primăriei în consolidarea disciplinei fiscale şi conştientizării obligaţiilor fiscale de către contribuabili"

Denumirea localităţii:Feşteliţa

Populaţia: 3200 locuitori

Numărul de angajaţi în primărie: 11 persoane

Tema aplicaţiei:Gestionarea finanţelor publice locale

SUMAR:

Practica constă în implicarea populaţiei în procesul de colectare a impozitelor şi taxelor locale şi în reducerea restanţelor la plăţi ale agenţilor economici în bugetul local, inclusiv a restanţelor la plăţi în buget, utilizarea acestor mijloace în rezolvarea problemelor comunitare.

Autorităţile publice locale din Feşteliţa, în care se înregistrează restanţe la plăţi, au organizat audieri publice în străzile satului. Au fost puse în discuţie restanţele la plăţi în buget, dar şi problemele cu care se confruntă cetăţenii satului.

FINANŢARE:

Costul financiar este salariul plătit pentru munca zi de zi a aparatului administrativ, pentru care, atitudinea serioasă, profesională şi transparentă, şi desigur analiză şi controlul reprezintră costul intelectual care valorează mai mult decât orice.

REZULTATE:

- Modernizarea relaţiilor APL - cetăţeni, precum şi calitatea serviciilor prestate populaţiei;

- Obţinerea granturilor externe.

CEREMONIA DE PREMIERE A AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE DIN MOLDOVA

Evenimentul s-a produs pe data de 5 iulie 2006 la Palatul Republicii din Chişinău. El a întrunit preşedinţi de raioane, primarii şi lucrători din primăriile care au participat la concursul organizat în cadrul PBP, finanţatori care au programe în domeniu, precum şi membrii Grupului Coordonator al Programului.

Elementul-surpriză al ceremoniei de înmânare l-a constituit evoluarea formaţiilor artistice din localităţile câştigătoare.

Alfonso Zardi, Şeful Serviciilor pentru democraţie locală şi cooperare transfrontalieră al Consiliul Europei a oferit, în numele Consiliului Europei şi a Comisiei Europene, o colecţie de carte din domeniul profesional celor 15 primării. În plus, 7 primării câştigătoare au obţinut câte un computer, iar statueta, prin care au fost desemnate, lucrarea meşterului popular Victor Pelin, s-a dovedit una semnificativă. Ea reprezintă o pasăre în zbor, exact metafora progresului.

Ministrul Administraţiei Publice Locale din RM Vitalie Vrabie, a înmânat celor 7 câştigători diplome de gradul I, semnate de către prim-ministrul Vasile Tarlev. „Guvernul este dispus să susţină procesul de propagare şi însuşire a celor mai bune practici, precum şi primăriile, interesate să acumuleze o asemenea experienţă", a spus ministrul Vrabie.

BUNELE PRACTICI ŞI DISEMINAREA ACESTORA

Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova 2005-2006 nu s-a încheiat odată cu Ceremonia de Premiere, una din oportunităţile lui principale fiind extinderea practicilor de succes.

În acest scop, la ProRuralInvest Studio a fost realizat filmul „Cu cetăţeni pentru cetăţeni", derulat în premieră la ceremonia de premiere. De menţionat, că Moldova este prima ţară dintre cele în care-şi implementează programele similare Consiliul Europei, în care s-a realizat un asemenea film. Acesta va fi subtitrat în limba engleză şi bunele practici din Moldova vor ajunge să fie cunoscute, poate chiar şi preluate, de autorităţile publice locale din Europa.

În acelaşi context de diseminare a bunelor practici, se lucrează la o broşură, co-finanţată de Proiectul Reforma Autorităţilor Publice Locale, USAID, în care vor fi publicate practicile puse în valoare de concurs. Această broşură va fi un ghid pentru toate autorităţile publice locale care vor să schimbe în bine viaţa cetăţenilor.

De asemenea, în cadrul primăriilor câştigătoare vor fi organizate „zile ale uşilor deschise", la care vor participa toţi acei care vor dori să vadă „pe viu" specificul practicilor şi să înveţe de la cei mai buni dintre cei mai buni primari.

OLESEA CRUC, Coordonator Naţional al Programului Bunelor Practici ale APL:
"Chiar dacă se spune: „Nu contează să câştigi, contează să participi!", au existat şi din cei care au rămas supăraţi, care s-au îndoit de corectitudinea selectării etc. Anume de aceea, întreg procesul a fost bine documentat, transparent, deschis spre modificări şi îmbunătăţiri la orice etapă. Dar majoritatea participanţilor s-au bucurat sincer pentru victoria colegilor şi au manifestat un viu interes faţă de practicile altor APL, demonstrând încă o dată că sunt demni de funcţia pe care o deţin.

Cel mai important acum este de a identifica mai multe resurse financiare pentru a continua programul, a implica instituţiile care fac parte din Grupul Coordonator al Programului şi care au monitorizat îndeaproape implementarea lui în procesul de învăţare din bunele practici realizate cu succes."

Philip Blair, Director de Cooperare pentru Democraţie Locală şi Regională, Consiliul Europei:

Programul Bunelor Practici al Consiliului Europei oferă tuturor autorităţilor publice locale din Moldova oportunitatea de a învăţa şi a descoperi căi şi modalităţi noi de prestare a serviciilor publice de înaltă calitate.

Programul Bunelor Practici contribuie la ridicarea standardelor în guvernarea locală şi, în ultimă instanţă, la modernizarea acesteia.

Viorica Cucereanu